Unii aleg să aibă dreptate, alții aleg să evolueze și să fie fericiți

Împărtășirea propriilor idei este fascinantă, însă agresivitatea cu care care (uneori) o facem (mai ales pe facebook) devine apăsătoare și dureroasă. Frustrarea cu care susținem propriile puncte de vedere nu face decât să ne blocheze mintea și energia, făcându-le să se învârtă permanent în jurul unei singure viziuni de care ținem strâns cu dinții. Încercând să ne apărăm ideile devenim sclavii propriei noastre furii, victima propriei agresivități.

Întrebându-mă cum putem ieși din acest cerc vicios….cum ne putem elibera de sub cușca ideilor noastre agresive, în cartea „Primește iubirea pe care o dorești” (Harville Hendrix) am găsit răspunsul:

“Chiar și astăzi sunt impresionat de agresivitatea cu care fiecare dintre noi își apără realitatea. Probabil că e ceva legat de frica noastră de pierdere a sinelui. Dacă eu văd lucrurile în felul tău, voi fi nevoit să renunț la perspectiva mea. Dacă eu împărtășesc experiența ta, voi fi nevoit să o invalidez pe a mea. Dacă ce spui tu este adevărat, atunci ce spun eu trebuie să fie fals. Nu poate exista decât un centru al universului, iar acest centru sunt eu! Dar dacă îmi adun tot curajul ca să renunț la propria mea opinie pentru o clipă și după aceea reușesc să înțeleg o parte infimă din realitatea ta, ceva miraculos se întâmplă. În primul rând, te vei simți mai în siguranță în preajma mea. Deoarece nu îți pun la îndoială perspectiva pe care o ai despre lume, poți începe să-ți slăbești mecanismele de apărare. Pe măsură ce vei face acest lucru, vei fi mai dornic să recunoști o parte din realitatea mea. Pentru că am renunțat la poziția mea centristă, ești mai dispus să renunți și tu la a ta. Spre surprinderea amândurora, o pasarelă începe să coboare culisând pe balamalele ei ruginite, și astfel noi ne conectăm”.

Așadar, să acceptăm ideile celorlalți nu înseamnă să ne construim viața bazându-ne pe ele, și nici să negăm propriile idei. Înseamnă doar să lăsăm garda jos. Să respectăm crezurile celuilalt fără a-l ataca…Să eliberăm viața de presiuni. Să lăsăm mintea să se joace în frumusețea libertății sale…. o frumusețe care ne conectează cu ceilalți, ne permite să ne respectăm și să scutim viața de certuri inutile.