Se întâmplă un lucru magic de când am început să lucrez intens cu tarotul și mai ales cu arcanele majore. Visele mele s-au schimbat. Subconștientul meu începe să îmi răspundă cu imagini și mesaje pe care le vede în arcanele mari.
Și o să încep cu o scurtă povestire a unui vis pe care l-am avut
Eram chiar în perioada în care încercam să scot la suprafață acest proiect. Adică să încep să vorbesc despre „Povestea în imagini a zilei tale de naștere”. Aveam articole scrise deja pe tema tarotului, dar mi-era foarte teamă să le public. Mi se părea că odată ce o să încep să mă expun o să atrag oameni care vor veni doar să critice, să dea cu bățul pe la gard, să spună că nu e bine ce fac, că sunt cu capul, că nu am dreptate, că ei știu mai bine. Avusesem experiența asta cu ceva ani în urmă, când toată „strălucirea” mea atrăgea oameni care parcă veneau să diminueze acea lumină și să îmi spună ce ar trebui să schimb la mine, ce nu e ok, ce trebuie să cenzurez. Și mulțumesc Ancăi C. pentru lecția numită “dacă nu-ți vindeci rănile, atunci vei sângera pe alții”.
Și este fascinant că în perioada în care voiam să aduc lumii poveștile mele cu tarotul, am visat că eram într-un soi de cafenea. Într-un colț al ei era un copac în care își făcuse cuib o pasăre. M-am așezat la o masă chiar sub acel copăcel și cum stăteam eu să îmi savurez ceaiul (sper că era cu rom), cum stăteam eu așa în zenul meu, mă trezesc că pasărea îmi aruncă un ou în cap. Mă uit mirată și îmi zic, „hei, asta este un ou de pasăre… și pare să aibă un pui înăuntru”. M-am gândit că trebuie să mă duc să pun oul înapoi la mama lui ca să aibă grijă de el și să îl clocească. Mă cațăr în copac, așez oul în cuib, dar când mă uit mai bine, în locul păsării era un șarpe portocaliu care halise deja ouăle și urma să mă halească și pe mine.
Visul s-a încheiat aici. Apoi a continuat altul.
Am visat că eram la un job și au apărut acolo, chiar persoanele de care îți spuneam mai devreme. Știu că primisem un cadou de Crăciun care venise la adresa lor. Ciudat, nu? Moș Crăciun mă caută și eu ori nu sunt acasă ori i-am dat adresa greșită. Am fost să îmi recuperez cadoul, iar primul lucru care m-a surprins a fost bucuria cu care m-au întâmpinat oamenii care, cândva, nu știau cum să-mi mai spună „ce mică ești!”. În visul meu m-am gândit că na… oamenii se mai schimbă, eram happy că lucrurile par așa în armonie, în liniște, în flower power.
Când să plec, în cameră cu noi apare o altă persoană care avea la gât un pandantiv mare în formă de palmă din argint. Era o palmă care mă ducea cu gândul la obiectele din evul mediu. În vis mi s-a aprins un beculeț.
„Știu că în cadoul acesta trebuia să fie și această palmă”, le-am spus. Atunci mi-am dat seama că oamenii mei deschiseseră cadoul și luaseră de acolo doar ce le-a plăcut și au avut nevoie.
Visul s-a încheiat și m-am trezit în minte cu multe întrebări:
- Ce-i cu oul
- Ce-i cu șarpele
- Ce-i cu palma aia
- Și de ce beam ceai și nu bere? What is wrong with me?
Mi-am strofocat mintea să găsesc înțelesul simbolurilor. Nu am reușit. Am lăsat câteva ore să treacă, m-am apucat de chestiile mele de job, până când în pauza de masă mi-am zis că vreau să recitesc articolul Povestea tarotului, de fapt… povestea mea și a tarotului , și să îl îmbunătățesc.
Și când recitesc articolul dau peste farza Realitatea e că scriu acest articol pentru mine. Pentru acea parte din mine care stă precum Papesa, clocește tot timpul câte ceva, fără să știe dacă acel ceva va fi vreodată scos la lumină și oferit lumii, precum o carte deschisă.
Brusc mi-a venit în minte arcana Papesei care, lângă ea, are un ou ce semăna perfect cu cel din visul meu. Ce înseamnă acel ou? Proiecte, noi începuturi, ceva ce pui la cale. De aici toate lucrurile mi s-au legat, mai ales când mi-am amintit că Temperanță are pe pieptul ei o mână, asemănătoare cu cea pe care o furaseră oamenii buni și care înseamnă protecție, liniște sufletească, armonie. Se pare că pe acestea le-am pierdut undeva în trecutul meu și e timpul să mi le recuperez. Șarpele… încă muncesc să aflu ce parte din mine se hrănește din acele idei pe care nu reușesc să le scot la suprafață. Ce parte din mine se hrănește cu teama, frica mea de a scoate locurile la suprafață.
Și ca să fie tabloul complet, trebuie să specific că subconștientul meu nu ar fi fost la fel de receptiv, dacă în paralele cu studiul tarotului nu mă ocupam și de mintea și sufletul meu în ședințele cu Simona Mirea și Dan Cristolovean, doi terapeuți pentru care sunt recunoscătoare că divinul mi i-a adus în cale. Ca să fac și o glumă de narcisist, asta așa ca să nu crezi că m-am născut așa deșteaptă, minunată, talentată și conectată cu părțile mele :)) Nop, am avut oameni faini lângă mine. Și scriind asta îmi vine în minte Justiția care îmi spune “și uite cum lucrurile toate se echilibrează. Ai avut parte de oameni care ți-ai zis că ești mică în aceeași măsură în care ai alături oameni care știu să îți oglindească strălucirea. Deci, nimic în plus, nimic în minus! Totul este în echilibru.
Sursa foto: Pinterest, canva si MaktubTarot (https://www.maktubtarot.com/ro/major-arcana/)
No Comments